Municipiul Reşiţa

Aşezarea geografică:
Municipiul Reşiţa, reşedinţa judeţului Caraş-Severin, este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a judeţului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit şi cu obiective turistice atrăgătoare. Reşiţa este cel mai vechi centru siderurgic al României şi una din cele mai importante cetăţi industriale din sud-estul Europei. 

Populaţie -73280 locuitori

 
 
Economie:
  • INDUSTRIE: construcţii de maşini, siderurgie, confecţii, construcţii civile;
  • AGRICULTURĂ: 1% din forţa de muncă a oraşului lucrează în agricultură;
  • SERVICII : alimentaţie publică, cooperaţii meşteşugăreşti, transport intern şi internaţional;
  • TURISM : două societăţi cu profil de turism (Turist Semenic SA şi BIRTA SA); numeroase puncte de atracţie turistică în oraş (Muzeul de Istorie al Banatului Montan şi Muzeul de Locomotive cu Aburi) şi în împrejurimi (lacurile Secu, Văliug, Trei Ape, Breazova, Dognecea, Cheile Caraşului, Muntele Semenic). Potenţialul turistic al zonei este insuficient exploatat şi ar putea constitui o alternativă în reconversia economică a zonei.

Cultură şi patrimoniu cultural:

  • Muzeul de Istorie al Banatului Montan;
  • Muzeul de Locomotive cu Aburi;
  • Casa de Cultură a Sindicatelor;
  • Teatrul G.A. Petculescu;
  • Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici;
  • Biblioteca Franceză;
  • Biblioteca Germană;
  • Palatul Cultural (Cinematograful Cultural) 1928;
  • Casa Muncitorească Reşiţa;
  • Cazinoul Român, (Cazina), 1/4 sec. XX; 
  • Biserica Evanghelică, sec. XIX /1901; 
  • Casa Neff I cu baia publică, 4/4 sec. XIX;
  • Sinagoga, sec. XIX; 
  • Uzina hidroelectrică Grebla şi Castelul de apă din amonte, 1903-1909; 
  • Catedrala Ortodoxă Română Reşiţa Montană,” Adormirea Maicii Domnului,”1936;
  • Gara Reşiţa-Sud, 1932/ 1914; 
  • Podul de la vamă, 1931, primul pod nituit şi sudat din ţară; 
  • Ansamblu de clădiri muncitoreşti şi de raport din secolul XIX;
  • Biserica tip sală şi necropolă medievală, sec. XIV – XV. 

Învăţământ
În municipiul Reşiţa funcţionează 14 şcoli, 6 licee, 4 instituţii de învăţământ profesional şi o universitate (Universitatea „Eftimie Murgu”). Universitatea pregăteşte studenţi în domeniile: economie, teologie, istorie, administraţie publică, asistenţă socială, inginerie.

Infrastructura de transport este asigurată prin :
Reţeaua Rutieră:
Municipiul Reşiţa are o reţea rutieră însumând 120 km de străzi orăşeneşti fiind străbătut de drumuri naţionale, judeţene şi comunale după cum urmează: 
•DN 58 B pe direcţia N-V spre Timişoara ( 110 Km);
•DN 58 pe direcţia N-E spre Caransebeş şi pe direcţia S spre Anina;
•DJ 581 pe direcţia V spre Oraviţa;
•DJ 582 pe direcţia E spre muntele Semenic, staţiunile Văliug şi Trei Ape;
• DC 92 spre staţiunea Secu.

Reţeaua de căi ferate este formată din:
•Linia electrificată Reşiţa Sud-Reşiţa Nord-Caransebeş.
•Linia neelectrificată Reşiţa Nord-Berzovia-Gătaia-Voiteni-Timişoara Nord.

Transportul aerian este asigurat prin aeroportul Timişoara (110 km faţă de Reşiţa) cel mai important aeroport internaţional din vestul României, iar aeroportul Caransebeş (40 km faţă de Reşiţa) asigură curse charter.
Transportul naval este asigurat prin portul la Dunăre Moldova Veche, aflat la 97 km faţă de Reşiţa.
Puncte de trecere a frontierei de stat
Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin există două puncte de trecere a frontierei :
- Punct de trecere a frontierei pe Dunăre pentru trafic fluvial, în incinta Portului Moldova Veche, la 97 km distanţă de Municipiul Reşiţa
- Punct de trecere a frontierei rutier Naidăş spre Republica Serbia, la 69 km distanţă de Municipiul Reşiţa.
Ieşirea spre celelalte ţări ale Europei se efectuează prin judeţele învecinate:
-Judeţul Timiş prin punctele rutiere Moraviţa şi Cenad;
-Judeţul Arad prin punctul Nădlac pentru trafic rutier şi punctul Curtici pentru trafic feroviar.


Resursele naturale regenerabile ale zonei sunt reprezentate de:

  • amenajările hidrotehnice de pe cursul superior al râului Bârzava pe primii 50 km de la izvoare, prin lacurile de acumulare Gozna, Breazova şi Secu precum şi lacul Trei Ape pe cursul Timişului Superior, care constituie sursa de alimentare cu apă a municipiului Reşiţa;
  • vegetaţia lemnoasă (forestieră) care coboară în estul municipiului până aproape de periferie şi care cuprinde o mare varietate de specii, atât răşinoase (pin negru, pin silvestru, duglas şi altele) cât şi de foioase specifice şleaurilor de deal cu fag în amestec cu carpen, tei şi gorun;
  • pădurile din jurul municipiului Reşiţa adăpostesc specii de interes cinegetic din fauna sălbatică, cum sunt: vulpea, mistreţul, lupul, cerbul, căpriorul şi altele precum şi numeroase specii de păsări, o parte din aceste păduri fiind declarate Rezervaţii Naturale de tip forestier.

Domenii de colaborare prioritară:
Primăria municipiului Reşiţa este deschisă colaborării în orice domeniu, dar în mod special este interesată de domeniile economic, cultural, învăţământ şi reconversia forţei de munca. Oraşul are resurse pentru susţinerea următoarelor priorităţi naţionale de dezvoltare regională:

  • Dezvoltarea turismului. Exista bază materială pentru dezvoltarea turismului de vară şi de iarnă şi personal calificat în profesiuni specifice turismului;
  • Dezvoltarea resurselor umane. Exista personal calificat în profesiuni cu specific industrial (siderurgie, construcţii de maşini, confecţii) şi alimentaţie publică, comerţ şi turism, care poate fi recalificat uşor dacă este necesară o reconversie a forţei de muncă în vederea dezvoltării unor noi activităţi;
  • Dezvoltarea sectorului privat şi a IMM-urilor. Realizarea acestui obiectiv se poate face prin intermediul Asociaţiei Întreprinzătorilor Privaţi, Asociaţia Întreprinzătorilor Mici şi Mijlocii şi al Camerei de Comerţ, Industrie şi Turism Caraş- Severin;
  • Dezvoltarea infrastructurii locale. Există la nivelul Primăriei proiecte tehnice şi studii de fezabilitate pentru diverse lucrări de infrastructura, dar ele îşi aşteaptă rândul pentru execuţie în funcţie de priorităţi şi de fondurile existente. Este în execuţie lucrarea de dezvoltare a alimentării cu apă a oraşului.

 

În oraş s-ar putea dezvolta activităţi cu profil de prelucrare a lemnului (ţinând cont de resursele forestiere ale judeţului); prelucrarea deşeurilor lemnoase şi de hârtie (producţie de ambalaje de hârtie şi carton); producţie de materiale de construcţii; ateliere industriale de producţie şi montaj subansamble şi componente pentru societăţi cu diverse profiluri; ateliere de producţie în domeniul industriei confecţiilor; întreprindere de prelucrare a laptelui; societăţi agroturistice ecologice.

Proiecte finanţate din fonduri europene:
În oraş există obiective care au fost incluse în programe cu susţinere financiară externă. Programul de Combatere a Efectelor Cauzate de Inundaţii PHARE 1997 cu următoarele proiecte:

  • Reabilitarea Alimentarii cu Apa în Municipiul Reşiţa (449 800 Euro);
  • Refacere Canalizare şi Consolidarea Sistemului Rutier în Municipiul Reşiţa (97 620 Euro);
  • Lucrări de Stabilizare a Alunecărilor de Teren în Municipiul Reşiţa (144 600 Euro).

Toate cele trei proiecte au fost implementate în anul 1998.

S-au implementat trei proiecte cu finanţare externă :

  • „Complex Municipal de Sport şi Sănătate în municipiul Reşiţa” prin programul PHARE Infrastructura mică (1.178.244 Euro – valoarea proiectului, 850.000 Euro – valoare grant);
  • „O instituţie pentru toţi” - Reabilitarea Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Reşiţa prin programul PHARE Servicii Sociale (157.272 Euro – valoarea proiectului, 137.272 Euro – valoare grant);
  • „Reabilitare Zonă Industrială Valea Ţerovei – Reşiţa” prin programul PHARE Infrastructura regională (10.549.196 Euro – valoarea proiectului, 6.670.000 Euro – valoare grant);

     

În momentul de faţă sunt în curs de implementare două proiecte cu finanţare externă:

  • „Alimentarea cu apă, canalizare şi epurare ape uzate” prin programul ISPA (39.483.000 Euro – valoarea proiectului, 29.418.750 Euro – valoare grant);
  • „Ne preţuim valorile” prin programul PHARE 2003 Serbia Muntenegru (34.900 Euro – valoarea proiectului, 31.410 Euro – valoare grant);

     

 

Actualizat in - 03/07/2017, la ora 09:34

Camere Live

Centrul Civic

Zone pentru investitii

Proiecte cu finantare europeana